Logo
.
...Data luned́ 29 aprile 2024
...Visite ad oggi 940164  Visitatori
Logo
 

Ambito di Ricerca:La lingua locale: testi e voci
   
ALIA, MIO PAESE
in versi dialettali siciliani
 

immagine allegata

 



Di prima matina





E' appena l'arba e già lu gaddu canta,

lu sacristanu sona la campana,

la luci di lu suli tuttu ammanta,

cumincia la iurnata paisana.


Lu viddanu 'mmardedda lu so mulu,

lu carrica d'aratu e di cuddara

e sinni parti, comu sempre, sulu

pi l'antu chi lassau a la Mulara.


Va lu craparu, pi l' antichi strati

, cu li so crapi a vinniri lu latti,

pi li nichi, li viecchi e li malati;

li ucci 'nterra lìccanu li jatti.


Lu firraru va grapi la putìa,

sbatti la porta e, pua, la forgia adduma,

tuttu lu iuornu sbatti e sfirrazzia,

fa fierri, arati, cancari e s'affuma.


Mentri a lu vancarieddu lu scarparu

cu liésina, cu augghia e cu trinciettu,

s'assetta, s'arrisetta lu falaru

e pua acoumincia a risulari un piettu.


Un mastro fallignami murmurusu,

manu a virrina metti cu primura;

lu lignu è duru e a fari lu purtusu,

si voli Diu, finisci quannu scura.


Lu muraturi cu lenza e livieddu,

cu la zappa, la pala e la curriola,

cumincia la iurnata, puvurieddu,

addannànnusi a circari la cazzola.


Lu sartu cu l' augghia e lu itali

è pronto a dari 'ncimi ed 'a tagghiari;

ci metti a fari un paru di cusciali

un iuornu sanu e pua l'av'a stirari.


Lu furnaru appuiatu a la maidda,

annacannusi lu culu, cerni e 'mpasta,

metti 'nfurma sei pani e na pupidda,

famìa lu furnu e na guastedda tasta.


Lu putiaru s'appoia all'antalora,

cu sguardu scunsulatu e l'aria afflitta;

li parrucciani si l'aspetta fora

ca la putièdda è lurdulidda e stritta.


Lu vuccieri, cu l'uocchiu a pampinedda,

appizza li braccami a la crucchera,

'ntall' autra cciappizza li vudedda

e li cummogghia, pua, cu la maschèra.


Lu varvieri cu mossa dilicata,

amanti di sunari e "furficiari"

a lu rasuolu duna na strappata

e pua 'nsapuna e radi a so cumpari.


Li pàssari cilìanu sbriusi

'ncapu li tetti e 'ncapu li curdina

faciennu cumpagnia a li carusi

chi scìnninu di cursa la pinnina.


La fimmina di casa, s'è massara,

risetta, lava, scupa e sta 'ncucina;

sidd' è lagnusa, lassa la quarara

e curri a 'ncuitari la vicina.


Lu "ziu" di tutti, barrista di lussu,

cu la solita mossa chi sapiti,

s' asciuca l'uocchi e si stuia lu mussu

e pua si metti a fari li graniti.


Vannu a lu municipiu li 'mpiegati

cu passu lientu e cu lu cori 'n pena

picchì di tutti sunnu fuattiati

s'a travagghiari cci miéttinu lena.


Va lu "ncignieri" cu lo so aiutanti

pi fari un sopralluogo di primura;

forsi va 'ncerca di qualche appartanti

oppuru un danno 'nta la fognatura.


Lu dutturi, cu passu strascinato,

baschiannu, acchiana lientu la muntata

pi ghiri a visitare lu malatu

ca appi propriu na mala nuttata.


La levatrici trasi di lu bagghiu

cu ddù bursuni sempri a li manu,

ritorna di na notti di "travagghiu"

nta na povera casuzza di lu chianu.


L'avvocato, cu borsa e cannetta,

cu l'aria di cu sapi c'av'a fari,

va 'ncerca d'un clienti chi l'aspetta

ca iddu sulu lu potrà sarvari.


Lu paracu, finuta la so missa,

va a porta lu Viaticu a un malatu,

c'un chirichiettu babbarieddu e fissa

ca spisso truppichìa 'nta lu gghiacatu.


Lu marasciallu cu lu briatieri

a passu lientu vanno a la pretura.

Lu scrìssiru a rappuortu 'nfina a ieri

ca lu paisi è di bona natura.


Li schiffarati scinninu a la chiazza,

comu solitamente ogni matina,

pi cùsiri e 'ncimari cu sputazza

'ncapu di cu si rumpi la carina.

Italo Runfola (detto) Cirine'

 

 

======================================

 

L' occupazione di la terra




ia mi ricuordu ch'era picciriddu,

 

successi un fattu, allura tantu stranu,

 

pi mia ca era quantu un piricuddu,

 

fici rivuluzioni lu viddanu!


Cci fù cuncintramientu 'ntà lu chianu,

 

a deci, a cientu accavaddu a li muli,

 

ognunu avia n' arnesi 'nta li manu,

 

dintra... arristaru li fimmini suli.


L' uomini tutti cu tanti banneri,

 

banneri russi e puru triculuri,

 

gridavanu cu forza e cu caluri,

 

vuliemu terra e terra n'hann'a dari!

 

Unu a gran vuci: Jamu a Turturesi!

 

N'atru ch'era lu capu iu a la testa,

 

fici un discursu cu tanti beddi frasi,

 

comu un Priricaturi 'ntà la festa!


Partieru tutti, la terra l'accuparu,

 

e senza sciarri, senza confusioni,

 

ad' ogni "lotta" banneri chiantaru,

 

ch'era lu signu di l' occupazioni.


L' occupazioni, tannu, fu na 'mprisa,

 

fu na battagghia, fu na guerra santa,

 

pi genti c'unn'avia mancu cammisa

 

e pi cappuottu na sfardata manta.


Ficiru guerra e cantaru vittoria,

 

'ntà milli sarmi du peri di pranij,

 

vincieru guerra, ma unn'appiru gloria,

 

partiru tutti pi paisi stranij!


La terra fu abbrazzata di li spini,

 

criscieru, li ruvetta pari pari,

 

finì accussì dda gran rivuluzioni

 

di milli uomini e milli banneri

 

Italo Runfola (detto) Cirinè

 

 

 
 
 
     
Edizione RodAlia - 14/10/2023
pubblicazione consultata 92 volte
totale di pagine consultate 872497
Copyright 2008- Ideazione e Coordinamento di Romualdo Guccione - Realizzazione tecnica del sito di Enzo Callari -